S-a mai dus un episod, cel de-al doilea, din Lanul de Secară. Că a fost frumos asta este de la sine înţeles. Dar că ne-am şi distrat şi ne-am simţit foarte bine asta chiar merită precizat.

Am vizitat câteva din bisericile din zona Biertan, unele bine întreţinute, unele în renovare iar altele în mare parte distruse, fiecare păstrând însă un mister şi o personalitate distinctă. M-au fascinat simetriile, detaliile arhitecturale, amestecul de simboluri masonice, religioase, ale breslelor parcă vechi de când lumea, toate la un loc aducând atmosfera timpurilor de mult apuse în istoria Transilvaniei şi readusă din când în când în prezent prin poveştile captivante ale puţinilor saşi rămaşi în aceste locuri. Am incercat prin fotografii să împletesc simbolistica vremurilor trecute cu cele actuale (politice, cu rol de avertizare sau doar cu rol signalistic) şi din când în când am inserat scene din viaţa grupului de participanţi, o echipă extraordinară, aşa cum este normal sa existe în Lanul de Secară. A ieşit o serie de fotografii cam “grasă” însă sper să vă placă şi să le vedeţi până la capăt fără să vă plictisiţi. Contez măcar pe participanţi! :)

Scopul călătoriei a fost unul puternic motivant şi anume găsirea Sfântului Graal. Că l-am găsit sau nu, nu ştim nici noi. Poate-l descoperiţi prin fotografiile de aici şi atunci vă voi ruga să-mi daţi de veste! :) Mulţumesc.

Share on Facebook